Blogul proletarului de tranzitie

August 23, 2016

Teze

Filed under: Idei personale — proletaru @ 11:36 pm

Reintilnirile mele anuale cu Romania: bani cheltuiti la gramada, obligatii, alergatura, cadouri si pseudo-saruturi pe puful obrazului. Si lamentari din toate partile, convergand catre un soi de apogeu al suferintei. Romania e un esec al tuturor vacantelor care ma atrage, fireste, ca un magnet. De indata ce revin, scarbit si plictisit de toata tevatura asta, ma gandesc cum sa fac sa ma-ntorc. Si e probabil ca ma voi intoarce, chiar si cand n-o sa mai am la cine. O suferinta pe care sa-mi sprijin vacanta tot gasesc eu undeva.

*
Tot timpul ma intreb ce poate sa aiba loc in avioanele mari, la clasa “business,” de vreme ce imediat dupa decolare stewardesele se grabesc sa traga perdelele. Am traversat tot soiul de ipoteze, si singura care mi s-a parut ca sta in picioare e sexul oral. Probabil ca exista o prevedere de genul asta pe undeva prin codul aviatic, prevedere cu care stewardesele au trebuit, dupa toate incurajarile provenite din filmele scandinave ale anilor ’70, sa se puna de acord.

Sigur, puteti sa-mi ziceti cat vreti despre alternativele “normale:” ca pentru pretul platit oamenilor li se ofera un spatiu presupus privat si ca trebuie sa-i protejezi cumva pe cei de la business de zgomotul si, probabil, de mirosurile celor de la economy class. Aberatii! Perdeaua aia nu ofera protectie pentru nici una din astea in mod efectiv, iar despre aspectul “privat,” ce sa mai vorbim: esti inconjurat din toate partile de oameni care-ti sufla-n fata si te masoara din cap pana-n picioare ori de cate ori au chef. Prin urmare, la ce serveste perdeaua?

Bine, intr-unul din anii urmatori eu o sa trag tare sa-mi iau bilet la business, sa ma lamuresc. Sper ca pana atunci sa nu se schimbe prevederile. Sau sa se faca restructurari si sa ramana numai pilele. Sau pilotii.

*
Cu numarul de studenti inscrisi la cursurile pe care le tin stau bine si foarte bine. Cu exceptia cursului de “Introducere in filosofie” la care lumea nu s-a inghesuit. Pana ieri am avut noua oameni, iar sub zece inscrisi riscul de suspendare a cursului e aproape de suta la suta. Si, totusi, azi au mai venit doi oameni. Practic, o miscare providentiala. O aparitie radicala, o revitalizare a unei structuri care, altminteri, s-ar fi prabusit.

Intrebarea pe care mi-am pus-o in primele cinci secunde dupa consultarea programei actualizate a fost ce s-ar intampla daca tocmai ultimii intrati pe lista, providentialii, ar fi cei mai inepti din clasa. E, in fond, un curs de pregatire filosofica. Un curs la care nou venitii s-ar putea foarte bine sa nu aiba nici o apetenta pentru materie. Sa fie curiosi, dar nechemati. Lucrul m-ar pune, practic, in situatia de a le strica, intr-un fel sau altul, creditul de pana acum.

Chiar, cum ar fi sa le zgudui viitorul tocmai celor care mi l-au consolidat pe al meu? Lucrurile s-ar pune la modul paradoxal, daca pe aceasta contradictie nu s-ar rezema intreaga existenta de pana acum. E, aici, in formula ei moderna si adaptata lumii noastre, tematizarea complexului victimar: inocentul sacrificat pentru mersul inainte al comunitatii. O realitate functionala, nu un paradox.

Sunt, prin urmare, linistit. Intr-un fel sau altul, nu voi face decat sa contribui la perpetuarea lucrurilor pe care deja le stim si le indragim. A unei lumi care, dincolo de bine si de rau, functioneaza.

Advertisements

1 Comment »

  1. Mda. La fel de. Si trecut prin. Si bun.

    Comment by Garlic — August 27, 2016 @ 2:38 pm | Reply


RSS feed for comments on this post.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: