Blogul proletarului de tranzitie

April 18, 2015

Micro-opinii (XI)

Filed under: Idei personale — proletaru @ 5:48 am

Un tip, fizician la origine, face teoria fericirii pe un blog. Fericirea e absenta nefericirii, spune omul, riscind o definitie circulara, de unde putem deduce (si nu gresim, daca parcurgem tot articolul) ca nu atit conceptul de fericire il intereseaza cit punerea acestuia in relatie cu altceva, cu un termen sau o imprejurare pe care autorul o stapineste ceva mai bine din unghi teoretic. In cazul de fata, fericirea e pusa in relatie cu statul. Statul roman e, de pilda, unul opresiv, pentru ca incearca sa defineasca fericirea cetatenilor in termeni prestabiliti. Alte state sint, dimpotriva, democratice, pentru ca-i lasa cetateanului libertatea de a defini fericirea.

Textul face apel, in descrierea statului opresiv, la exemple de genul controalelor recente ale ANAF-ului care, in numele unor abateri minimale de la lege, a inchis diverse firme. Statul, in loc sa conlucreze cu cetatenii, sa devina partener al acestora in incercarea lor de a-si stabili termenii fericirii, e dictatorial si impune reguli aberante, contribuind, prin urmare, in mod decisiv la nefericirea cetatenilor.

Exemplul e, in cel mai bun caz, inadecvat. Peste tot in lume, inclusiv in statele democratice, dreptul individului de a-si cauta fericirea e pus in relatie cu legea. Cel care o incalca, incercind sa-si stabileasca normele fericirii proprii, va ajunge, inevitabil, nefericit (decit daca nu cumva isi propune, ca element definitoriu al propriei fericiri, avertismentele, amenzile, puscaria si suferinta in genere). Statul roman nu e, sub aspectul fericirii liber alese, mai opresiv decit altele. Dimpotriva, as spune ca e mai democratic: hai sa numaram cite persoane, din totalul populatiei, au reusit aici sa-si gaseasca fericirea prin furt si viclesug si cite dintre ele au sfirsit, in cele din urma, sub semnul represiunii. Numarul secund e, dupa toate calculele, infim in raport cu primul. Ca atare, despre ce discutam?

*

Pe alt blog, un filosof e revoltat de initiativa parlamentarilor de a-si mari pensiile in proportii geometrice. Prin ce se remarca oamenii astia, se intreaba autorul? Prin faptul ca au distrus cultura, industria, fondul functiar si tot restul categoriilor subsecvente din care s-ar putea alcatui economia si arta unei tari? Pe criteriul asta da, oamenii merita pensii mai mari fiindca au facut o treaba buna. Pentru orice altceva, nu.

Domnule, daca ma gindesc bine intrebarea asta a mai fost pusa si de generatia lui Cioran cu la fel de multa legitimitate. Si in momentul respectiv majoritatea oamenilor de cultura aveau sentimentul ca arta si cultura sint la pamint; cei din educatie traiau cu impresia ca educatia e terminata; cei din agricultura erau convinsi ca agricultura e distrusa ireversibil; cei din industrie faceau greve peste greve, iar totalitatea degetelor acuzatoare se indreptau, succesiv, catre parlament, guvern si rege. Si, totusi, pe vremea aia parlamentarii se numeau Bratianu, Maniu, Iorga, Argetoianu, Vaida-Voievod, Titulescu, Goga, s.a.m.d.

Ce vreau sa spun e ca fenomenul e recurent si e specific fiecarei generatii care vine la rind si care are libertatea de a se exprima in legatura cu alesii “neamului.” Fiindca nu toti alesii sint alesi, si nu tot neamul e neam. Fiecare o sa aiba, in rindurile politicienilor, simpatii si antipatii. Asta e conditia vietii in orice societate. Si, mereu, fiecare reforma strimba, asa cum e, probabil, si gestul redimensionarii pensiilor de parlamentar, va face sa curga valuri de cerneala, fie ea si virtuala. Dar – si asta e important de stiut! – fara finalitate. Institutia Parlamentului va exista mereu; la fel si cei care-o populeaza vor trebui sa fie adusi de undeva, din rindurile partidelor. Si partidele… Ma rog, se intelege ce vreau sa spun.

Concluzia e sa-i revizitam pe stoici. Ca epicurienii au ei grija sa ne reviziteze la fiecare click al telecomenzii.

Advertisements

Leave a Comment »

No comments yet.

RSS feed for comments on this post.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: