Blogul proletarului de tranzitie

January 9, 2015

Crima ca mod de comunicare

Filed under: Idei personale — proletaru @ 7:05 am

12 jurnalisti omoriti in Paris si aproape o alta duzina raniti sint bilantul unei actiuni violente a funadmentalistilor musulmani hotariti sa dea o lectie Occidentului. Pe linga gastile care-si apara teritoriul si traficul cu arma in mina, pe linga adolescentii americani care deschid focul in scoli, pe linga tipii suparati pe viata care se decid sa se sinucida luind cu ei o gramada de necunoscuti, evenimentul e un alt reminder al faptului ca nicaieri in lume nu exista siguranta. Oricind, oriunde esti susceptibil sa pieri in chipul cel mai stupid, fie angajat fara voia ta in razboiul cuiva, fie ca victima colaterala. Poti muri in ignoranta totala, fara sa stii si sa intelegi nimic din ceea ce se petrece.

Presa si publicul din toate tarile s-au intrecut in dovezi de solidaritate cu victimele atacului. Protestatari au iesit de strada si marsaluit fie in tacere, fie in rumoare, incercind sa le dovedeasca atacatorilor ca Occidentul e unit in jurul democratiei si libertatii de exprimare. Dupa parerea mea, multitudinea manifestarilor de solidaritate nu face decit sa le intareasca musulmanilor radicali o convingere dobindita inainte: ca ei sint putini in raport cu o lume care s-a coalizat impotriva lor. O lume de “infidels”, de pacatosi care trebuiesc, metodic, macelariti.

Din cite imi dau seama, toti acesti agitatori fundamentalisti sint infuriati la culme ca occidentalismul, americanismul in speta, pare sa fi cucerit lumea: peste tot exista numai consumatori de produse americane, de media de tip american, de produse ale societatii si culturii de tip liberal, franc, verde-n fata american – intre care voi enumera si genul revistelor de umor care iau in deridere toate valorile clasice, indiferent de provenienta lor. Tipii mai sint suparati, in aceeasi masura, si ca perimetrul arab oriental a devenit in ultimul timp un infuzor avid de astfel de forme de arta si de cultura, aspect care a transcedat adesea in blamarea civilizatiei arabe, prea naiva fata de subversiunea influentelor din Vest. In acest context au chiar aparut distinctii intre “credinciosi” – musulmanii in genere – si “credinciosii adevarati”, zelosii care sint susceptibili de a recurge la dovezi radicale ale credintei lor. Nu e, ca atare, de mirare ca pasul urmator al radicalizarilor musulmane e, actualmente, in Africa sahariana si sub-sahariana; acolo, in saracie si mizerie, se mai gasesc inca indivizi usor de corupt si de convins ca Occidentul e la originea tuturor relelor umanitatii.

Dincolo de toata revolta pe care-o resimti la primul contact cu stirile, te cuprinde deznadejdea. Intelegi ca nu e nimic de facut. Ca vei continua, voit sau nu, sa fii victima cuiva: a totalitarismului ori a corporatiilor, a prostiei, a stresului, a smecherilor, a mediei. La coada asta s-au asezat acum si niste criminali care vad in actiunea lor un mod de a comunica. E absurd, dar lucrurile pot fi privite si astfel. Exista, spunea Vattimo in anii ’80, o filosofie a terorismului. E acel sistem de gindire prin care cineva isi ia o responsabilitate care in mod normal, pe caile clasice ale difuzarii raspunderii, nu ii este delegata. Aceasta responsabilitate care are in vedere schimbarea violenta a unei situatii sociale este produsul unei judecati similare si in cazul revolutiilor, si in cazul terorismului. Atit numai ca al doilea e, in mesajul lui, ceva mai sordid si mai dramatic. Propriu-zis nici revolutiile, nici terorismul nu pot fi descurajate. Singurul lor motor de descurajare ar fi agreement-ul: o impartire stricta, solomonica, a lumii. Una in care fiecare popor traieste cu valorile sale, in sinul a ceea ce a crezut, fara intruziuni din partea vecinilor. Un Ierusalim mondial. O utopie.

O utopie si, pe linga ea, ceva totusi realizabil: un nivel mai ridicat de trai in locurile unde viata e, acum, suficient de dispretuita incit sa transforme oameni in killeri kamikaze.

Advertisements

Leave a Comment »

No comments yet.

RSS feed for comments on this post.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: