Blogul proletarului de tranzitie

November 23, 2014

Internautii revolutionari si apologetul euforic

Filed under: Idei personale — proletaru @ 6:42 am

L-am urmarit vineri la televizor pe Lucian Mindruta, infierbintat reprezentant al “generatiei Facebook” transind radical problema votului si a succesului electoral al dreptei. Pentru omul convingerilor, asa cum se autointituleaza fostul crainic TV, situatia e clara: poporul s-a eliberat de balastul comunismului si de optiunile acestuia. Toate cele care au alcatuit ani in sir esenta politicii de stinga, adica pensii, ajutoare sociale, pomeni si, intr-un fel sau altul, rasplati pentru nemunca, s-au stins sub bocancii vigurosi ai tineretului dornic de schimbare. Victoria lui Iohannis e o lovitura data plutocratilor, gerontocratilor, afaceristilor, etatismului si filiatiunilor de partid, chestiune pentru validitatea si valabilitatea careia Mindruta e gata sa bage mina-n foc. Pentru ca, ce mai incolo si-ncoace, el e omul convingerilor si al Facebook-ului.

E un act destul de temerar, dupa parerea mea, sa te declari simultan omul convingerilor si omul Internet-ului, pentru ca daca e un loc unde reflectiile sa fie mai gaunoase, bunul simt mai innabusit, verbiajul mai in voga si convingerile mai efemere, apoi ala e Internet-ul. Acolo unde la adapostul anonimatului, al distantei ori al falsului, devine permis orice, e riscant si sa te angajezi in ceva si sa te solidarizezi cu cineva. Dar, lucru hotarit, Lucian Mindruta numai de rea-credinta nu poate fi suspectat. Din ceea ce-am vazut, omul isi duce onestitatea pina la exprimarea brutala a ceea ce simte, atragindu-si fara indoiala destui inamici. Un om care face lucrurile astea e foarte probabil ca lucreaza numai cu convingerile. Lucreaza cu ideile “la cald”, cum se spune.

Problema e alta. Ca traitor in Romania ultimilor douazeci si cinci de ani, Lucian Mindruta ar trebui sa stie ca are, indiferent de rezultatul alegerilor, foarte putine motive de entuziasm. Chiar si in eventualitatea in care Klaus Iohannis e omul providential. Odata nu trebuie uitat ca felul romanilor de a guverna e destul de batut in cuie. Cu alte cuvinte, indiferent de cadre, cel care face jocurile e grupul de interese, lucru care ni s-a probat cu asupra de masura in nenumarate rinduri. In al doilea rind nu trebuie uitat ca electoratul, chiar daca face la un moment dat optiunea potrivita, nu ramine nici el asa. L.M are senzatia ca electoratul de dreapta e net superior celui de stinga, prin faptul ca el inmagazineaza tineretul, oamenii apti de munca, cei dispusi sa munceasca pe brinci pentru reconstructia Romaniei, cei care nu se bazeaza pe stat ori pe asistenta sociala. E atit de convins de acest lucru, ca ajunge la un moment dat sa reduca – cu admiterea unor exceptii – intreg electoratul stingist la un grup de lenesi si de traitori pe seama statului. Trebuie, in cazul asta, sa-i dau doua vesti.

Prima veste e ca se inseala. Sint destui batrini, bugetari si asistati social care au mers pe mina lui Iohannis, fie din aversiune fata de partidul contracandidatului, fie din nostalgii etnice, fie din alte ratiuni. Ei nu fac o optiune clara “de dreapta,” ba e chiar de presupus ca nici nu stiu exact cam ce ar presupune o atare optiune. Exista si o gramada de tineri care a votat pe criteriul “apropierii de Germania”, o gogorita inventata de staff-ul liberal care nu ma indoiesc ca a prins la suficienta lume. Nici acest tineret nu face o optiune limpede de dreapta si probabil nici nu e interesat intr-una. Cu atit mai mult cu cit idealul unei largi majoritati a tinerilor e sa revina cindva in tara unde isi va dori, fara indoiala, sa beneficieze de un sistem de pensii bun, o asigurare de sanatate permanenta si o existenta netulburata de prea multe taxe si impozite. Ori oferta dreptei, din perspectiva asta, nu poate fi prea bogata. Daca e, vorbim despre o falsa dreapta.

A doua veste: daca investitorii care vin si creeaza locuri de munca in Romania isi vor trata muncitorii romani asa cum i-au tratat majoritatea investitorilor pina acum, adica umilindu-i prin venituri mediocre si negarantindu-le continuitatea job-ului, in cinci ani de zile plaja electoratului de stinga va creste exponential. Cei care astazi s-au repezit in bratele neamtului hipolexic au sa-si regindeasca optiunea si, lucrul cel mai alarmant, au s-o faca pina si in conditiile unei bune prestatii prezidentiale a celui ales. Cu alte cuvinte, presedintele poate sa-si exercite foarte bine misiunea, fara ca totusi sa-si sporeasca sansele realegerii. Pentru ca, asa cum am spus-o, criteriile alegerii sale sint altele decit persoana ori prestatia lui. Criteriile alegerii pe care tocmai am parcurs-o sint iluzorii – asa cum, pina la urma, sint criteriile de alegere a majoritatii presedintilor.

Cred, sincer, ca la virsta si la experienta de viata a lui Lucian Mindruta nu prea e loc de entuziasm nici in raport cu evenimentele, nici cu cei care par sa le fi precipitat. Eu, care fie din motive de munca, fie de entertainment, imi petrec destul timp pe Internet, in orice caz nu m-as entuziasma inaintea unui act nesigur al generatiei Facebook. S-ar putea, pina la urma, sa fie primul si ultimul.

Advertisements

Leave a Comment »

No comments yet.

RSS feed for comments on this post.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: