Blogul proletarului de tranzitie

August 12, 2014

Mood poetic neclar

Filed under: Idei personale — proletaru @ 6:04 am

O poezie scrisa pe tren, cu caietul pe genunchi. Nu ma intrebati de ce n-am scris-o pe telefon, nu sint convins ca puteam. Si mai bine, in orice caz, tot nu iesea.

LEVITIC

Pune, iubito, Leviticul pe masă
Să-l citim în linişte sfioasă.
Vom învăţa ritualuri, descânturi simple şi bune
Pentru a ne feri sufletul de genune,
Pentru a dobândi singura cunoştinţă de căpătâi:

Cum să păstrăm iubirea ca-n ziua cea dintâi,
Ziua copilului aplecat spre ogor,
Răscolind preţ de-o clipă grâul fremătător
Şi culegând, cu milă, floarea macului târziu
Pentru a o dărui fetei de-alături. Nu ştiu

Alt moment mai demn de readus din cenuşă,
Altă uşă mai bună de deschis decât această uşă.
Vom sacrifica orice, de la gâze la fluturi
Doar-doar ne va lăsa Domnul sub aşternuturi
Praful de visare al începuturilor noastre.

Cum să ne sustragem altfel marilor dezastre,
Cum să privim cu speranţă către ce va să vie
Atât de-ndepărtaţi de copilărie?
Cum să mai trăim o iubire perpetuu presupusă,
Neştiută, nesupusă, nespusă?

Adă, iubito, apa şi pâinea, vinul, buzele tale,
Adu cu tine sevele efemere şi pe cele vitale,
Şi toate lucrurile de adus. Pe cele de părăsit le lasă
Iar cartea pe care-o vom citi în linişte sfioasă
Pune-o, iubito, pe masă!

Advertisements

Leave a Comment »

No comments yet.

RSS feed for comments on this post.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: