Blogul proletarului de tranzitie

June 28, 2014

T.B

Filed under: Idei personale — proletaru @ 5:49 am

Sub aspect politic, mi se pare ca presedintele isi traieste ultimele zile de legitimitate in functie. Nu stiu cit e de bun lucrul asta. Daca s-ar fi intimplat acum citiva ani, ar fi fost altceva. Ar fi fost, probabil, bine si pentru Traian Basescu, care nu pleca din functie cu credibilitate zero, si ar fi fost mai bine pentru tara, care inca mai putea incerca o reabilitare de imagine. Acum, aceasta de-legitimare nu mai serveste nimanui. Europa ne dispretuieste, Statele Unite ne utilizeaza ca pe niste pioni oarecare intr-un razboi semi-rece, iar Rusia ride de noi.

Presedintele nu foarte multor romani din 2004 e presedintele si mai putinor romani din 2014. E drept ca legitimitatea lui politica era pusa sub semnul intrebarii inca din 2012 dar, in respectul situatiei, pot sa admit ca atunci a fost vorba de o chestiune tehnica. Ca si in 2009 (cu diferentele de rigoare), numai jumatate din electorat s-a exprimat in cauza cu pricina. Ori tot ceea ce e la limita, e interpretabil. Perferia legitimului nu e nici legitimitatea deplina, dar nici ilegitimitate. Prin urmare, tot ceea ce-am vazut din 2012 incoace a fost un razboi al interpretarilor. El continua inca, desi vremea interpretarilor a trecut. Ce ramin, la rece, sint niste fapte.

Fapt este ca, in urma alegerilor din 2009, Traian Basescu si-a schimbat tactica de lucru. A inteles ca o parte din antipatia populara se va traduce in crearea unor nuclee de putere care nu-i vor fi apropiate: parlamentari, alesi locali, presa. Ca atare presedintele a inceput sa faca anumite asociatii in afara acestor institutii. S-a legat mai puternic de SRI, de SIE, de DNA, dar si de liderii unei anumite protipendade. Adversar al “mogulilor” cu citeva distinctii, presedintele s-a apropiat de niste rechini financiari dintre care unii ultra-activi in zona “underground” a afacerilor. Niste interlopi sadea, cum ar veni vorba. Evident, unii dintre oamenii astia cu care presedintele s-a afisat in diverse ocazii, a baut, s-a fotografiat si s-a batut pe burta, au intrat in vizorul Procuraturii. Independenta sau nu, pe cont propriu ori ajutata si de presa, Procuratura a gasit energia de-a le construi respectivilor niste dosare care, la un moment dat, au devenit atit de grosiere, incit nu mai puteau ramine nepuse pe tapet. In momentul in care numele cetatenilor cu pricina au devenit de notorietate publica in sens negativ, presedintele a luat pozitie publica si a negat ca i-ar fi cunoscut. Iar atunci cind lucrul era prea evident ca sa mai fie negat, scuza de baza devenea aceea ca relatia interlop-presedinte nu este una de afaceri ori de prietenie, ci pur si simplu o relatie de cunoastere reciproca. Salut-salut, si-atit.

Sa admitem ca lucrurile ar sta chiar asa. Problema e, insa, publicitatea unor asemenea legaturi. Presedintelui roman ii place atentia si, oricit o ia la rost, ii e draga si presa. Aproape niciodata nu s-a ferit sa fie vazut in compania unui gen de elita discutabila. Exista destule imprejurari in care partenerul de chef ori de sueta al presedintelui si al familiei acestuia e fie un tigan interlop, fie un profesionist al “insolventelor”, fie un “rege al asfaltului”, fie un as al retrocedarilor ilegale. Atunci cind opozitia politica il ataca, presedintele iese la rindul lui la atac. De arsenal nu prea duce lipsa, pentru ca si partidul condus de primul-ministru e binecunoscut pentru gestionarea a “x” afaceri necurate. Insa in ultimul timp, Traian Basescu isi duce atacurile de pe o pozitie de slabiciune. Nu mai are destule informatii sensibile la dispozitie, dupa cum nu mai are nici argumente foarte multe. Primul-ministru a fost mai rezervat in sensul publicitatii. Nu s-a fotografiat cu interlopi, nici n-a fost filmat in timpul vreunei tranzactii oneroase. Are, din cite stim, doar o culpa majora: e plagiator. Cereti-i, insa, publicului romanesc de rind sa puna o frauda academica in balanta cu niste legaturi de profit financiar major, si o sa vedeti catre cine se indreapta degetul acuzator. V-o spun cu sinceritate ca nici eu n-as face altfel, cu toate ca am o oarecare formatie universitara la baza. Furtul de idei il afecteaza numai pe autor si, eventual, pe doi-trei prozeliti. Furtul de fonduri de stat ii afecteaza pe mult mai multi.

Vina ca, azi, dreapta romaneasca e la pamint, ii revine aproape exclusiv presedintelui Traian Basescu. Natura omului e duplicitara, si duplicitara i-a fost si lucrarea. A ridicat, aproape din nimic, un partid. Dupa aceea si-a imaginat ca mai poate ridica unul pe ruinele celuilalt, motiv pentru care pe primul l-a farimitat iar pe cel de-al doilea l-a impinzit cu personaje perdante din unghi politic. A construit, in citiva ani, un sistem juridic functional. Nu ideal, dar functional. Dupa nu multa vreme a dat, tot de unul singur, gauri in respectivul sistem: a amenintat in stinga si-n dreapta de la tribuna prezidentiala, a dat verdicte si a condus rechizitorii. Tot in citiva ani a dat de inteles Europei ca am atins standardele necesare pentru parteneriatul eficient cu statele Uniunii. In acelasi timp a avut grija sa demoleze pina si aparenta standardelor respective. Cine, din Europa, si-ar fi putut dori sa investeasca intr-o tara in care salariile sint amputate, spitalele sint inchise, tineretul inteligent e invitat sa-si caute de munca in Vest iar scolilor li se atribuie promotii de timpiti?

Daca Traian Basescu alegea sa fie jucator in politica europeana si sa lase politica romaneasca pe mina guvernelor, nu numai ca dezastrul actualitatii sociale romanesti nu i s-ar fi putut atribui, dar e probabil ca destui lideri din afara l-ar fi cautat, astazi, pentru a-i cere sfatul. Dar omul a facut ce-a stiut el mai bine. A fost in situatia pescarului rus care a putut opta pentru a vedea Volga transformata in vodca. Odata ce-a reusit chestia asta, s-a lasat prada instinctului si-a mai cerut un pahar de vodca.

Care-a dat pe-afara.

Advertisements

2 Comments »

  1. “Sub aspect politic, mi se pare ca presedintele isi traieste ultimele zile de legitimitate in functie. Nu stiu cit e de bun lucrul asta. Daca s-ar fi intimplat acum citiva ani, ar fi fost altceva. Ar fi fost, probabil, bine si pentru Traian Basescu, care nu pleca din functie cu credibilitate zero, si ar fi fost mai bine pentru tara, care inca mai putea incerca o reabilitare de imagine.”
    De acord, dar cu un amendament: sa nu fi venit Ponta sau Antonescu in locul lui.

    Comment by margarina2 — July 2, 2014 @ 7:56 am | Reply

    • Da, sa fi venit Isus Hristos. Numai ca tu-l renegai si pe ala, asa mozaic cum te stiu! :))

      Comment by proletaru — July 4, 2014 @ 7:14 am | Reply


RSS feed for comments on this post.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: