Blogul proletarului de tranzitie

September 27, 2013

Mafie de buzunar

Filed under: Idei personale — proletaru @ 5:57 am

In Italia anilor ’70-’80, cind se anunta condamnarea cite unui mare stab al Mafiei, lumea se inchidea in case. Stiau ca respectivul trebuia ridicat si dus la centrul de detentie, si ca lucrul asta era putin probabil sa se faca fara agitatie si impuscaturi. Asta nu insemna neaparat ca respectivul iesea din casa si incepea sa traga cu arma. Dimpotriva, cel mai adesea individul cu pricina afisa o figura inocenta si nonsalanta, de batrin simpatic si civilizat. Atit doar ca, pe linga el, era cine sa traga si cu arma. Tot soiul de baieti de ordine, de simbriasi ai magnatului underground erau pregatiti dinainte pentru a face fata unor astfel de situatii. Respectivii erau, fireste, gata de orice: sa blocheze drumul politiei cu o baricada de gloante sau sa organizeze o spectaculoasa deturnare a vehiculului de transport in penitenciar. In fond, plata pe care o primeau de-a lungul vremii se facea exact in vederea unor astfel de momente. Mentalitatea lor era simpla: traieste azi, miine nu se stie daca vei mai fi in viata.

In Romania, lucrurile stau diferit. Odata ca nu exista o traditie a Mafiei. Cei mai multi mafioti autohtoni sint de carton. Adica au dat o lovitura ici si colo, au escrocat niste oameni de buna credinta sau au exploatat o situatie in favoarea lor si s-au amplasat in virful piramidei. In aceasta Mafie de carton voi include oameni de afaceri, politicieni, ministri, presedinti (unul, deocamdata, si ala in functie). Ei sint mai slabi decit italienii la capitolul auto-aparare; nu au acoliti curajosi, nu lucreaza nici pe baza fortei armate. Nici la capitolul apararii politice mafiotii de Dambovita nu stau prea bine. Isi asigura ei “spatele” asa cum si-l asigura, numai ca “spatele” nu e intotdeauna demn de incredere. Asa se face ca adesea tocmai suportul politic te da de gol.

Ma uit la televizor zilele astea si vad ca masina justitiei politice functioneaza din plin. E tocat un mafiot la comanda altuia, o activitate pe care intreaga presa o acompaniaza pe multiple voci (evident, nu cu melodii la unison). Ca e lucratura se vede de la o posta, atita vreme cit poti lua destule cazuri anterioare de asa-zise “privatizari frauduloase” si le poti analiza atit condamnarile cit si rata de frecventa a acestora. Nu peste mult timp o sa vedem si sentinta definitiva, care probabil ca va dubla condamnarea de acum. O va dubla pentru ca apararea celui luat in vizor e slaba. Leul s-a jigarit si e in agonie, drept pentru care coiotul, mult mai viguros si mai in forma, musca de zor. Evident, va veni momentul in care fostul magnat va fi urcat in duba politiei si dus la Jilava – iar in momentul respectiv n-au sa fie nici zece oameni care sa protesteze. De ce? Fiindca nu e ca-n Franta, unde lumea protesteaza spontan, pentru orice. Si nu e nici ca-n Italia, unde se lasa cu impuscaturi.

Si, pina la urma, bine ca nu e. Bine pentru noi, colateralii. E drept ca, in definitiv, noi sintem obiectul final al batjocurii. Dar asta e altceva. Nu putem fi si-n viata, si respectabili. Nu le putem avea pe toate.

Advertisements

Leave a Comment »

No comments yet.

RSS feed for comments on this post.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: