Blogul proletarului de tranzitie

September 15, 2013

Reflexii de sfarsit. De saptamina.

Filed under: Idei personale — proletaru @ 10:46 am

De citeva zile ma cert cu un domn asupra situatiei ciinilor din Capitala. Si el si eu sintem traitori in Occident (ma rog, omul traieste mai bine decit mine, pentru ca nu-i mai este necesar sa-si cistige piinea, a facut-o deja), si el si eu ne cunoastem de mult, si pentru ca avem viziuni politice diametral opuse, ne ciondanim perpetuu, cu toate ca temele alese vizeaza o situatie cu care nu ne confruntam direct. Asta e felul nostru de-a iubi Romania, imposibilitatea de a o abandona ca si tema de discutie.

Tema de la care am plecat in ultima disputa era, fireste, una politica. Omul dorea demisia primarului Oprescu, in vreme ce eu eram de parere ca primariei nu ii revine decit o parte din responsabilitatea vizavi de lucrurile intimplate. De la tema respectiva am ajuns la altele, alunecind in abisal. Adica am judecat in ce masura exista vinovatii mari si vinovatii mai reduse in cazul respectiv, in ce masura trebuie sa hotarim exterminarea in masa a ciinilor pentru crima unuia dintre ei (nici nu sint convins ca substantivul e folosit corect in fraza asta, fiindca o crima presupune in primul rind un autor din rindul oamenilor), si in ce masura e un accident, fie si tragic, susceptibil sa declanseze un lant de actiuni radicale care s-ar putea sa aiba urmari semnificative pentru imaginea romanilor peste hotare.

Ce inteleg, inteleg. Inteleg ca problema e, in principiu, ireconciliabila cu o solutie care sa poata impaca toate spiritele. Si, de fapt, e cu neputinta de transat fara o manevra ampla si tragica in acelasi timp. Nu poti scapa de ciinii vagabonzi, prezenti de zeci de ani pe trotuarele oraselor romanesti, decit printr-o miscare radicala, si la ea deja s-a si ajuns. Pe de alta parte, e impropriu ca dreptul omului la viata pe pamint, in plin secol douazeci si unu, sa mearga mina in mina cu exterminarea brutala a unor fiinte care sint, totusi, inocente sub aspectul raspunderii. Avem mereu impresia ca a raspunde la instinct cu instinct e o chestiune proprie epocii cavernelor, cu toate astea, exista dovezi funciare ca nu e nici pe departe asa. In alta ordine de idei, a folosi ciinii ca si arme politice si mediatice in demolarea cite unui adversar aflat la putere tine, clar, de secolele mai recente. Fiecare om a devenit, in felul lui, un Machiavelli mai “tehnic.” Chiar si cei pe care nu-i duce inteligenta cine stie cit de departe.

Ce nu inteleg, acum. Nu inteleg de ce nu se declanseaza o ancheta impotriva bunicii, pentru neglijenta. Tipa a participat la citeva emisiuni TV, s-a miscat de colo-colo, incercind sa se disculpe, si pe mine nu m-a convins. Ai zice ca e suficient de tinara, energica si apta pentru a participa activ la supravegherea nepotilor ei. Ori unul dintre ei a fost ucis in chinuri cumplite de niste ciini in absenta doamnei respective, care pret de citeva minute n-a fost nici macar suficient de aproape de zona cu pricina pentru a auzi tipete, miriieli si latraturi. Ca atare supravegherea care ii cadea in raspundere, care inseamna in primul rind contactul vizual cu pruncii, a fost inexistenta. Nu inteleg, de asemenea, de ce accidentul asta tragic il face vinovat mai degraba pe Oprescu decit pe cel dinaintea lui, si anume M. Videanu, sau decit pe cel dinaintea aluia, si anume T. Basescu. In ce masura sint astia mai putin vinovati? Toti au gestionat un Bucuresti impinzit de ciini maidanezi care aveau si atunci acelasi comportament ca si acum, adica atacau si muscau la intimplare. Sigura diferenta e ca pe vremea alora muscatura ciinilor n-a dus la omorirea unui copil. Pur si simplu Oprescu, in exact aceleasi conditii de administrare citadina, a fost mai ghinionist. Ciinii din vremea lui au ucis, in timp ce ciinii din vremea celorlalti nu. E mai vinovat el pe chestia asta?

Daca as vrea sa fac exercitii de rationament as putea zice ca e posibil ca oamenii care traiau pe vremea fostilor primari sa fi fost mai responsabili pentru vietile lor si ale copiilor lor decit oamenii timpului actual. Numai ca perioadele alea nu sint chiar asa indepartate in timp. Si nici nu prea am chef de teorii, nu vreau sa devin continuatorul postmodern al lui Vasile Conta si sa re-analizez fatalitatea asa cum ni se prezinta ea in ziua de azi. Daca ar fi s-o fac, strict ipotetic, m-as declara in dezacord cu opinia generala. Nu cred, ca atare, ca expresia fatalitatii romanesti o constituie in ziua de azi nici haitele de ciini din Bucuresti, nici minerii blocati in subteran la Rosia Montana, nici romanii care se lupta de ani de zile sa concesioneze niste bucati din tara unor concernuri straine contra unor sume cu care aia isi platesc dogwalker-ul, numai pentru a pune deoparte niste bani din intermediariat. Expresia fatalitatii romanesti nu e, cu alte cuvinte, nici medievalismul, nici saracia, nici lipsa constiintei patriotice, ci indepartarea sistematica de umanitate. Zombificarea. Faptul ca abundenta dramelor, in contrapondere directa cu can-can-urile din societatea romaneasca, nu te pune pe ginduri, faptul ca extremele nu te alarmeaza, faptul ca evenimente tulburatoare nu te impresioneaza, faptul ca ai devenit avid dupa senzational in loc sa iti doresti calmul lucrurilor, faptul ca te intereseaza mai mult umilirea publica a cite unuia in locul probelor care sa-i ateste vinovatia dovedesc ca esti suferind si ca, deocamdata, nu ti-ai asumat boala.

Asa cum se intimpla in majoritatea afectiunilor grave, neasumarea bolii s-ar putea sa te tina in viata. Asta e vestea buna. Vestea proasta e ca desi traiesti, traiesti degeaba.

Advertisements

Leave a Comment »

No comments yet.

RSS feed for comments on this post.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: