Blogul proletarului de tranzitie

September 6, 2013

Între câini şi câinoşi

Filed under: Idei personale — proletaru @ 6:40 am

In ultimele zile, la televiziunile romanesti totul are alura unei tragedii care, pe alocuri, cade si in vodevil. Tragedie e moartea unui copil de 4 ani muscat de mai multi ciini maidanezi in Bucuresti. De vodevil tin unele dezbateri nascute in marginea chestiunii: a cui e vina, a guvernului trecut sau a celui actual, cit de repede trebuiesc ucizi maidanezii, prin ce metoda si, desigur, in ce cadru legislativ. Tot de domeniul vodevilului sint si emisiunile in care niste indivizi vin si pling victima ciinilor, dupa care isi indreapta atacul impotriva politicienilor – numai ca atacul e foarte precis directionat. Respectivii stiu exact, chiar in contextul deznadejdii lor, chiar pe fondul durerii proaspat exprimate, cine e vinovat. Stiu exact cine e responsabil pentru crima, chiar dupa amalgamul de partide si politicieni care s-au perindat la putere in ultimii ani fara sa faca nimic in legatura cu majoritatea problemelor societatii romanesti. Si tot de vodevil tin si interventiile publice ale liderilor zilei. Presedintele si-a amintit, nepotrivit, de vremea cind a fost primar. Primarul Bucurestiului si-a amintit de vremea cind era cit p-aci sa rezolve problema maidanezilor, dar a ratat rezolvarea. Iar parlamentarii si-au adus aminte de vremea cind Parlamentul mai dadea, pe linga material pentru showbiz, si legi. Vodevil in toata regula.

Tragedia, in realitate, nu e atit de complicata. Eu, care sint impotriva vagabondajului canin si pentru un mod umanitar de eutanasiere a ciinilor vagabonzi (a se vedea macelul din Ucraina, din ajunul jocurilor din cupa UEFA 2012), pot recunoaste in aceasta poveste si neglijenta celor responsabili pentru soarta copiilor din acel parc – de la cei care trebuiau sa-si supravegheze copiii si pina la gardienii zonali. Situatia e intolerabila, insa vechiul mod romanesc de a vedea lucrurile, cautind neaparat un vinovat, nu va putea rezolva situatia. Factorii care au facut posibila aceasta stare de lucruri sint prea multi. Aibia aici tragedia devine complicata, pentru ca ea antreneaza si birocratia si coruptia, doua brand-uri de sine statatoare in Romania.

Nenorocita e, odata, pasarea problemei din resortul guvernului in resortul primariilor si apoi retrimiterea ei la guvern. Nenorocita e lipsa de specificitate a legii, care poate intinde la nesfirsit perioada aferenta adapostirii, adoptarii sau, in caz contrar, a eutanasierii ciinilor comunitari. Nenorocita e si afacerea asa-zisei sterilizari a respectivilor ciini, care sterilizare a fost facuta pe hirtie si a bagat milioane de euro in buzunarul unor smecheri. Nenorocita e deturnarea fondurilor care vin, anual, in bugetele locale pentru intretinerea adaposturilor pentru ciinii comunitari. Iar odata ce ciinii au ramas pe strazi toate practicile relative la ei devin nenorocite, caci nu e bine nici sa-i hranesti, nici sa-i alungi cu pietre. Sint primii care simt pe proprie piele duplicitatea rasei umane, si o trateaza ca atare. Ciinele-mutant, ciinele care isi infige coltii in cutare pieton numai pentru satisfacerea unui instinct, nu mai e acel prieten al omului din gravurile antichitatii. E un patruped satul sa traiasca in lumea oamenilor. E ciinele exasperat de propria-i domesticitate.

Regret s-o spun, dar discutiile care au inflata media romaneasca n-au sa duca nicaieri. Nici la schimbarea starii de lucruri, nici la responsabilizarea societatii. Daca imi aduc aminte bine, problema a fost, cindva, prezentata cu mult aplomb si umor de Ion Baiesu intr-o schita, A.P.A si A.P.O (siglele Asociatiei pentru Protectia Animalelor, respectiv Asociatia pentru Protectia Oamenilor). Imi dau seama ca numai de umor n-are nimeni chef acum. Dar sa stiti ca si umorul lui Baiesu are o doza tragica: in finalul schitei sale, dupa ce partizanii drepturilor oamenilor se lupta pe viata si pe moarte cu partizanii drepturilor oamenilor, omorindu-se unii pe altii, in urma lor ramin, cu tristetea, oboseala si ranile de rigoare, un om si un ciine.

Advertisements

Leave a Comment »

No comments yet.

RSS feed for comments on this post.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: