Blogul proletarului de tranzitie

July 19, 2017

New post

Filed under: Idei personale — proletaru @ 8:39 am

Reflexie asupra unei intrebari fundamentale. Pana la urma, ce e mai greu de gasit la oameni: bunatate sau inteligenta?

A doua intrebare fundamentala: ce te faci, totusi, numai cu una dintre ele?

*
Insul sarac si disperat ii vrea pe toti in situatia lui. La fel se intampla si cu omul suparat: nu suporta sa nu aiba ultimul cuvant, nu suporta sa nu-l raneasca pe celalalt.

Reversul: insul care acumuleaza fie titluri, fie bogatie materiala, fie exatzul, vrea sa ramana unic. Intr-o situatie de avantaj nu mai intentionezi, nici macar experimental, sa-l aduci pe altul la nivelul a ceea ce ai devenit tu. Dimpotriva, vrei sa ramai singur, invesmantat in propriul tau succes.

Hristos e decis sa inverseze ordinea asta. Hristologia e o determinare a reversului imitatiei. Sa-i faci pe bogati doritori de diviziune si pe furiosi de auto-exil. O intentie care, daca e radiografiata cum se cuvine, trece pragul religiosului. Tocmai de asta, de doua mii de ani, nimeni nu-l intelege pe Hristos. Dar intelectul nostru e facut sa aseze cu ajutorul imaginatiei pietrele lipsa la edificiul intelegerii. Asa incat toata lumea crede ca stie despre ce e vorba; crestinii cred ca au priceput exact misiunea Omului, anti-crestinii ca au dezvaluit falsul.

Calea lui Hristos e insa, omeneste vorbind, cu neputinta de contemplat.

June 27, 2017

Proletaru revine pe domeniul WordPress

Filed under: Idei personale — proletaru @ 5:42 pm

Pe scurt, am renuntat sa mai platesc pentru proletaru.com si in zilele ce urmeaza domeniul se va muta inapoi pe https://proletaru.wordpress.com – ceea ce sper sa nu supere pe nimeni. E mai lunga adresa, dar mai potrivita pentru un proletar, anonim si sarac prin definitie. Proletaru com era deja un fel de burghezie. Un brand. Ori eu si brandingul suntem la antipozi. Ca atare…

June 25, 2017

Argetoianu despre evolutia manifestatiilor politice romanesti

Filed under: Idei personale — proletaru @ 8:07 am

“…Cateva cuvinte despre intrunirea de la “Dacia,” din 17 mai, nu numai fiindca intr-insa a culminat efortul opozitiei, dar si fiindca a fost cea mai formidabila manifestare cetateneasca din cate s-au vazut in Bucuresti, de cand se face politica. Am asistat ca tanar de 17 ani la faimoasele intruniri organizate de Opozitia Unita din 1888, am luat parte activa la toate manifestarile “Actiunii Nationale” din 1914, 1915 si 1916; marturisesc insa ca niciodata n-am vazut asa ceva. A mai fost vechea sala “Dacia” plina de gemea, a mai fost lume neincaputa in sala pe afara, prin curte si prin piata, dar asa ceva nu s-a mai vazut. Pe langa sala, curtea era asa de ticsita incat oamenii se striveau unii pe altii, iar piata Sf. Anton era o mare de capete ce se revarsau in strada Carol, in strada Serban Voda si in ulitele invecinate. Oricat de sceptic ar fi fost cineva fata de acest fel de manifestari, nu putea sa nu fie impresionat.

Mai tarziu intrunirile de la “Dacia” au fost inlocuite prin mari manifestari de mase, taranime adusa de partide cu mare cheltuiala din judete. Aceasta moda noua a fost inaugurata de Averescu care a adus la “Arenele Romane” din Parcul Carol, 10.000 de oameni. National-taranistii si liberalii, dupa 1928, au sporit tarifele si au adus cate 100.000, care defilau ceasuri intregi pe soare si pe ploaie, obositi si plictisiti, cu pancarte si cu drapele. Cred, insa, ca cea mai reusita din aceste exhibitii a fost cea organizata de liberali in primavara anului 1930. Oamenii au fost incolonati la Sosea, au trecut prin tot orasul si s-au adunat in gradina Societatii de Tir, de langa Opler, unde s-au tinut discursurile, imprastiate prin megafoane.

Asemenea manifestari costau mult, n-aveau nici o importanta fiindca nu erau spontane nici sincere si nu impresionau pe nimeni. Cea dintai, a lui Averescu la “Arene” a impresionat totusi pe Regele Ferdinand; mi-a spus-o intr-o audienta, la cateva zile dupa ce avusese loc. M-am grabit sa-i spun: “Sire, ma angajez in fata Majestatii Voastre, nu numai sa aduc tot atatia, dar chiar pe aceiasi !” Regele a ras, si s-a dumirit.”

(Constantin Argetoianu, Memorii pentru cei de maine, Vol VII, Partea a sasea [1923-1926], p.174-175)

Next Page »

Create a free website or blog at WordPress.com.